Îmi lipsesc
Multe persoane,
Care fie au plecat departe
Și sunt foarte multe,
Fie au trecut într-o altă lume
Și nu știu, încă, cum să comunic cu ele.
Îmi lipsesc
Stările de grație,
În care intram
Atunci când cream mereu,
Cu o energie debordantă,
Când bucuria și armonia
Erau la ele acasă,
În sufletul meu,
Când un răsărit
Sau un curcubeu
Îmi dădea optimismul
Și încrederea că totul va fi bine...
Îmi lipsesc
Lucrurile,
Pe care le aveam
Altădată
Și, poate, nu am știut
Să le apreciez la justa lor valoare.
Îmi lipsesc enorm
Atât plimbările prin oraș,
Printre lacuri,
Prin parc,
Cât și discuțiile,
Despre câte în lună și-n stele,
Cu prietenele mele,
Care veneau pentru câteva minute
Și plecau după o oră, două... .
Îmi lipsește tare mult
Timpul tihnit al copilăriei mele,
Când totul era frumos,
Fără griji, supărări și necazuri.... .
13-15.07,2025
MLP
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu