164. Pledoarie

Ne ocupăm timpul, 

Acest ireversibil dar, 

Urând în loc să iubim, 

Bârfind în loc să facem fapte bune. 

Când vrem să ne impunem 

Cu orice preț părerea, 

Indiferent de câți oameni rănim, 

Atunci suntem clovnii 

Situațiilor absurde din viață. 

Ne induce cineva 

Frica de viitor, 

Picătură cu picătură

Și ne sapă încrederea în noi, 

Avantaj pentru el 

Că-și descarcă sufletul, 

Ghinion pentru noi,  

Că nu câștigăm nimic, 

Ba dimpotrivă, 

Ne umplem de negativ, 

Iar viața noastră 

Devine tot mai grea,

Imposibil de supraviețuit, 

Noi avem impresia aceasta. 

Dar oare cine e de vină? 

Tot noi,

Deoarece ne facem 

Viața dificilă, singuri. 

 

Viața e frumoasă, 

Doar trebuie să știm

S-o trăim frumos,

Cu demnitate

Și, pe cât posibil, în armonie

Atât cu noi înșine, 

Cât și cu ceilalți.

Aceasta a fost 

"Mica mea pledoarie" 

Pentru frumos 

Și pentru armonie, 

În viața noastră. 

01-04.02.2023

Mioara Laura Pârvu