164. Pledoarie

Ne ocupăm timpul, 

Acest ireversibil dar, 

Urând în loc să iubim, 

Bârfind în loc să facem fapte bune. 

Când vrem să ne impunem 

Cu orice preț părerea, 

Indiferent de câți oameni rănim, 

Atunci suntem clovnii 

Situațiilor absurde din viață. 

Ne induce cineva 

Frica de viitor, 

Picătură cu picătură

Și ne sapă încrederea în noi, 

Avantaj pentru el 

Că-și descarcă sufletul, 

Ghinion pentru noi,  

Că nu câștigăm nimic, 

Ba dimpotrivă, 

Ne umplem de negativ, 

Iar viața noastră 

Devine tot mai grea,

Imposibil de supraviețuit, 

Noi avem impresia aceasta. 

Dar oare cine e de vină? 

Tot noi,

Deoarece ne facem 

Viața dificilă, singuri. 

 

Viața e frumoasă, 

Doar trebuie să știm

S-o trăim frumos,

Cu demnitate

Și, pe cât posibil, în armonie

Atât cu noi înșine, 

Cât și cu ceilalți.

Aceasta a fost 

"Mica mea pledoarie" 

Pentru frumos 

Și pentru armonie, 

În viața noastră. 

01-04.02.2023

Mioara Laura Pârvu 

163. Iubirea, dintr-o altă perspectivă 

Iubirea nu se cumpără, 

Ci se câștigă, 

Se poate întreține cu bani

Un anumit timp,

După care ea moare.

Iubirea adevărată 

Și necondiționată, 

Nu se impune cu duritate 

Ci ar fi bine 

S-o admirăm, 

S-o respectăm 

Și s-o dorim pentru noi

Cu delicatețe, 

Cu ardoare…

Și, poate, o vom găsi, 

O vom primi…

Iubirea te înalță 

Și tot ea te coboară. 

Iubirea îți dă puterea, 

De a merge mai departe, 

De a depăși toate obstacolele. 

Unde e iubire

Nimic nu-i imposibil.

01.02.2023

Mioara Laura Pârvu