Când armele vorbesc
Copiii plâng,
Mamele, soțiile și iubitele
Suferă în tăcere,
Iar bărbații luptă
Și se jertfesc
Pentru familii, case,
Pământuri și țara lor.
Când armele vorbesc
Refugiații își caută
Un pic de liniște,
Căldură umană,
Înțelegere și ajutorb.
Când armele vorbesc
Până și animalele de companie
Au de suferit.
Când armele vorbesc
Natura întreagă
Se alătură suferințelor umane,
Soarele nu se mai arată
Să ne înveselească zilele.
Când armele vorbesc
Nimic frumos
Nu se întâmplă.
Doamne, Doamne, te rog,
Din toată inima mea,
Fă ca armele să tacă,
Căci numai TU poți!
16-17.03.2022
Mioara Laura Pârvu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu