18. Câteva gânduri...
Azi scriu, pe pagina electronică a mobilului meu, câteva gânduri care nu-mi dau pace de ceva timp și nu știu dacă, unde și când vor fi publicate.
Un prim gând ar fi acela că orice lucru pe care îl realizezi, fă-l ca pentru Dumnezeu, fiindcă atunci îl vei desăvârși cu mai multă iubire, atenție, pasiune și chiar cu grijă. Nu întotdeauna când efectuezi un lucru pentru un semen, poate, nu pui tot sufletul și tot ce ai mai bun. Se întâmplă, să nu-mi spuneți că nu, că nu vă cred.
Un alt gând întrebare, care mă urmărește, e legat de menirea mea în lumea asta. Ea este să transmit iubire, veselie, emoție pozitivă, încredere, pasiunea de a crea ceva frumos, mă face să fiu precum un trandafir permanent deschis, iar sprijinul pe care mi-l acordă oamenii îmi dau motivația și puterea de a merge mai departe și de a continua. Tot ei îmi conferă o poleială și o strălucire precum unei bijuterii scumpe, care e bine și cu finețe executată de un meșter foarte experimentat. Ea va trăi peste generații, așa simt și eu că toată creația va dăinui mult timp după ce eu mă voi duce într-o stea. Eu asta îmi doresc și sper.
Un gând care nu-mi dă pace este despre bucuria și entuziasmul de a trăi în armonie cu și în Dumnezeu. Îi văd pe toți semenii mei încovoiați, încrâncenați, îngrijorați de atâtea probleme, chiar și pe mine mă surprind tot mai des gânditoare, mai puțin încrezătoare, mai temătoare și cu privirea îndreptată în jos. Mă întreb unde e ființa aceea veselă, mereu crezând că poate orice, când vrea cu adevărat, că nimic nu e imposibil...că tot ce zboară, se mănâncă? Îmi e dor de acea parte din mine inocentă, visătoare, încrezătoare și mult mai comunicativă. Așa cum m-am pierdut eu sau m-am transformat din adolescentă în om matur, poate tot la fel, au pățit și ceilalți oameni. Ce bine ar fi dacă am învăța să ne scuturăm de întreg praful necazurilor, fricilor, temerilor și să ne bucurăm de fiecare moment al vieții noastre, căci el e unic și irepetabil. Să scoatem negrul, griul și să le înlocuim cu nuanțe mai deschise, mai vioaie, atât în viață, cât și în vestimentație. Viața e și bucurie. Dumnezeu ne-a lăsat bucuria ca să ne înfruptăm din ea, nu s-o călcăm și s-o aruncăm în negura uitării, ci să o trăim și să o împărtășim cu ceilalți... .
Poate, vor urma și alte gânduri... .
11-17.11.2021
Mioara Laura Pârvu
