joi, 17 decembrie 2020

  Un gând 


Ar fi necesar, 

Uneori în viață, 

Să te prinzi

De cea mai subțire rămurică

Și de cea mai plăpândă plăntuță 

De pe stânca numită speranță, 

Din lanțul muntos

Denumit viață. 

Când te crezi mare alpinist, 

Deși ești încălțat cu balerini,

E de ajuns un pas tremurând 

Și te duci de-a berbeleacul

Într-o clipită. 

De aceea ar fi bine 

Sa-ți fie atenția mărită 

Întotdeauna 

Și la orice pas pe care îl faci.

  

16.12.2020

Mioara Laura Pârvu                     

Niciun comentariu:

0049.

0049.  Vreau să-mi mulțumesc mie   Vreau să-i mulțumesc pentru tot  Lui Dumnezeu. Vreau să mulțumesc  Familiei mele  Pentru sprijinul total ...