Ce bine și minunat ar fi

Ce bine și minunat ar fi

Dacă am sădi în suflet

Doar gingașele flori

Ale recunoștinței

Față de Dumnezeu

Pentru tot și pentru toate

Ce ne sunt date

În viața noastră.

Ce bine și minunat ar fi

Dacă am planta

Și am îngriji copacul credinței

La care alergăm grăbiți

De fiecare dată

Când dăm de greu,

Atunci ne rugăm fierbinte

Și Îi promitem

Câte în lună și în stele

Și după ce trecem hopul

Uităm de toate cele,

Ne atribuim nouă

Toate realizările noastre

Omițând să Îi mulțumim

Tatălui Ceresc

Fără de care nimic

Nu este posibil.

Ce bine și minunat ar fi

Să creștem în noi

Mai mult sentimentele

Frumoase și înălțătoare,

Decât trăirile urâte

Și defăimătoare,

Să le smulgem cu rădăcinile

Oricât de bine ar fi

Ele înfipte în sufletul,

În ființa umană.

Ce bine și minunat ar fi

Ca lumea să devină

Mult mai blândă,

Mai înțelegătoare,

Mult mai înțeleaptă,

În general, mai bună...

Nu sunt utopică

Și nu trăiesc

Într-un glob de cristal,

Chiar dacă nu m-ați văzut

De multicel pe afară,

Însă eu sunt conectată

La lumea în care trăiesc,

Dar visez în continuare

Și-mi doresc o lume altfel...

Dacă asta ar fi posibil

Ce bine și minunat ar fi !

04-05.07.'20